Din 7 octombrie 2023, la exact 50 de ani de la atacurile care au inceput razboiul Yom Kippur, gruparea Hamas alansat un atac surpriza, brutal, asupra sudului Israelului. Cunoscut sub numele de operatiunea „Potopul de la Al-Aqsa”, atacul cu peste 2.500 de rachete trase din Fasia Gaza asupra Israelului a tulburat si mai tare zona sensibila si foarte greu de controlat dintre cele doua teritorii. Ce urmari are noul conflict, de unde au inceput neintelegerile dintre cele doua parti si ce implicatii are acest razboi dur?
Conflictul dintre israelieni si palestieni este unul foarte vechi. David Ben-Gurion a proclamat Statul modern Israel in 14 mai 1948. Statul era o zona sigura pentru evreii persecutati, care voiau sa scape cat mai repede de orice probleme. Palestinienii nu au vazut cu ochi bun fondarea statului pentru ca isi doreau o statalitate in termenii lor, au aparut si deposedari.
A urmat un razboi violent, cu 700.000 palestinieni, jumatate din populatia araba din fosta Palestina controlata de catre britanici, parasind casele si stabilindu-se in Iordania, Liban si Siria, precum si in Gaza, Cisiordania si Ierusalimul de Est. La putin timp dupa crearea statului Israel acesta ar fi fost atacat de cinci state arabe, Israelul sustinea ca nu a gonit palestinienii de acasa. In 1949 un armistitiu a intervenit si pacea a fost acceptata de ambele parti, dar nu a fost pace formala. 20% din populatia israeliana de astazi este formata din comunitatea de arabi israelieni.
A venit anul 1967, cand Israel a inceput luptele cu Egipt si Siria, lansand un Razboi de Sase Zile. Israel ocupa Cisiordania, Ierusalimul de Est Arab, capturat de la Iordania, si o bucata din Siria, Inaltimile Golan. Sase ani mai tarziu, Egiptul si Siria au atact pozitii israeliene de-a lungul Canalului Suez si Inaltimilor Golan, incepand de drept Razboiul Yom Kippur. Israelul a reusit sa impinga inapoi ambele armate in doar trei saptamani.
Dar in 1982 vine randul Israelului sa invadeze Libanul si mii de palestinieini, luptatori, au fost evacuati pe mare dupa 10 saptamani. In Liban incepe razboiul in 2006 impotriva militantilor Hezbollah care au capturat doi soldati israelieni si Israelul se retaliaza.
In 2005 Israel paraseste Gaza, care fusese capturata de la Egipt in 1967. Lucrurile nu au stat deloc bine in Fasia Gaza in 2006, 2008, 2012, 2014, 2021, au fost raiduri israeliene si rachete palestiniene trase mereu, s-au tot tachinat la nivelul granitelor Israelul si Fasia Gaza.
Pe langa razboi au mai fost in aceeasi regiune si doua entifade palestiniene, rascoale intre 1987 si 1993 si intre 2000 si 2005. In a doua tura de revolte au fost bombardamente sinucigase Hamas cu tinte indreptate impotriva celor din Israel.
In 1979 a fost rost de pace intre Israel si Egipt, s-a semnat si un tratat, ca sa se termine cu ostilitatile care tot durau de 30 de ani. In 1993 s-au semnat acordurile de la Oslo pe fondul unei autonomii palestiniene limitate. Alta pace a fost semnata in 1994 cu Iordania, un tratat de pace. Din 2014 nimanui nu i-a mai pasat de pace, de cand au esuat tratativele dintre israelieni si palestinieni in Washington. Normalizarea relatiilor dintre Israel si Arabia Saudita a fost de multa vreme pe agenta administratiei americane, insa fara prea mare succes.
In centrul disputei vechi din Israel si din jurul sau se afla un dublu stat, asezarile israeliene, statutul Ierusalimului, refugiatii. Palestinienii vor un stat in Cisiordania, in Fasia Gaza. Hamas nici nu vrea sa auda de asa ceva si vrea distrugerea Israelului. Israel la randul sau vrea stat demilitarizat palestinian.
Multe tari vad asezarile construite pe fostele teritorii israeliene ocupate in 1967 ca fiind ilegale. Palestinienii vor estul Ierusalimului, care include si locuri sacre pentru musulmani, evrei, crestini si capitala acolo. Israelul nu se lasa si vrea capitala sa fie la Ierusalim, partea estica din Ierusalim nu e recunoscuta international. Trump a recunoscut Ierusalimul ca pe o capitala a Israelului si a adus acolo ambasada SUA in 2018.
Si mai e problema refugiatilor palestinieni, peste 5.6 milioane, care locuiesc in Iordania, Liban, Siria, Cisiordania ocupata de israelieni si Fasia Gaza. Jumatate dintre acestia nu prea au stat, foarte multi inca traiesc in tabere pline de refugiati. Israel nu vrea sa lase refugiatii sa se intoarca pe teritoriile sale, daca o fac sa se intoarca pe teritorii din afara granitelor sale…
Care sunt urmarile razboiului dintre Israel si Fasia Gaza, Hamas? Prima data avem demonstratii de sustinere pentru palestinieni in multe tari din Orientul Mijlociu. Israel e tot mai inversunat impotriva Hamas si Fasia Gaza, lucrurile se precipita, mor sute de civili nevinovati, totul se transforma intr-o a doua Ucraina, insa razboiul de aici s-ar putea sa fie si mai periculos si mai brutal.
Franta a luat masuri de securitate draconice in privinta comunitatii de evrei ce locuieste pe teritoriul statului. Germania a luat si ea masuri imediat si a sporit securitatea in jurul cladirilor de interes ce au legatura cu evreii, dar si in cazul reprezentantei Israelului in tara. Marea Britanie a sporit patrulele de politie in Londra si alte orase mari mai ales unde sunt comunitati de evrei, israelieni.
In Turcia, Irak, Iran, Liban, Yemen au fost demonstratii pornite imediat dupa ce stirea depre bombardamentele din partea Hamas a facut inconjurul lumii.
Pe langa proteste si masuri de securitate, razboiul Hamas-Israel a adus o crestere a pretului petrolului si deci va exista o scumpire a benzinei. Intre timp s-au mai stabilizat preturile pentru petrol. Pietele globale de energie se uita cu teama la razboi si anticipeaza deja urmarile majore asupra preturilor la gaze naturale si energie electrica.
Se vor scumpi transporturile, produsele, tot ce vedem pe rafturi daca lucrurile se inrautatesc in noul razboi. Si cei mai afectati vom fi tot noi, consumatorii… Inflatia e intr-un echilibru fragil si s-ar putea sa cunoasca o alta creste din 2024 pe fondul celor doua razboaie care dau peste cap toata ordinea globala. Recesiunile nationale ar putea fi o normalitate daca si razboiul dintre Hamas si Israel va continua pe termen lung, cum se intampla si in cazul razboiului Rusia-Ucraina.
