Invazia Rusiei in Ucraina si inceputul razboiului din Ucraina au determinat Finlanda si Suedia sa aplice pentru statutul de membrul al NATO. Dupa ce se vor fi finalizat toate proceduririle de integrare a celor state nordice in NATO granita NATO cu Rusia va fi mult mai mare si va determina o rivalitate poate si mai mare ca inainte de momentul 24 februarie 2022.
Pe 18 mai, guvernele suedez si finlandez au aplicat formal pentru statutul de membru al NATO si au accelerat de atunci procesul de aderare la NATO. Cererile venite din partea Suediei si a Finlandei sunt firesti si e o pozitie win-win pentru regiunea Marii Baltice, pentru NATO si pentru securitatea Europei.
Cele doua tari vor trebui sa indeplineasca mai multe cerinte politice, economice militare si sa demonstreze ca pot sa se tina de toate principiile si cerintele impuse prin Tratatul de la Washington, din 1949. Ca sa ajunga sa faca parte din NATO tarile nordice toate tarile din NATO, 30 la numar, trebuie sa semneze si sa ratifice protocolul de aderare.
Pana acum Turcia a avut momentul sau de veto, cand s-a opus aderarii tarilor pentru ca tarile nordice ar fi sprijinit militantii kurzi in Siria. Dar pe 28 iunie 2022, Turcia a renuntat sa se mai opuna aderarii statelor nordice. Suedia si Finlanda au promis o alta abordare fata de gruparile indicate si s-au ridicat si restrictiile de vanzare de arme Ankarei.
Suedia si Finlanda lucrau deja alaturi de alianta de 30 de ani si au fost privite mereu ca posibili candidati la aderare. Din 1994 au facut parte din Parteneriatul pentru Pace NATO si au contribuit la operatiunile din Afganistan, din Balcani, din Iraq. In 2014 au fost printre putinele tari care au dovedit faptul ca au crescut capabilitatile militare ca sa opereze alaturi de fortele NATO.
Flancul estic va fi asigurat din momentul in care tarile baltice vor fi parte din NATO. Prin aderarea Finlandei granita cu Rusia va fi si mai mare, se va dubla in lungime, prezenta NATO in zona Marii Baltice si Cercului Artic fiind mai puternica ca niciodata. Rusia a tinut mortis pana acum sa se evite aderarea altor tari care avusesera legatura cu teritoriul rusesc si sa se renunte la extinderea NATO.
Rusia sustine in continuare ca Suedia si Finlanda nu reprezinta un pericol pentru fortele sale, dar ca nu accepta baze si militari, forte armate NATO in cele doua tari, cu prezenta permanenta. Norvegia, de exemplu, permite exercitii militare NATO pe teritoriul sau, dar interzice baze si arme prezente permanent in tara, la fel si forte militare NATO. Suedia si Finlanda sunt de aceeasi parere.
Securitatea tarilor baltice care au aderat deja la NATO va fi mai buna odata ce se vor finaliza toate actele si procesul de aderare al celor doua noi state nordice. Zona artica ar fi mai bine aparata sau controlata de NATO in caz de probleme, mai ales ca e o zona in care Rusia a investit imens, comercial si din punctul de vedere al infrastructurii militare. Alianta nord-atlantica ar putea sa dezvolte o strategie coerenta in regiunea nordica a continentului european dupa aderarea efectiva a tarilor nordice.
Suedia si Finlanda au fost neutre pana la momentul 24 februarie 2022, dar cand lucrurile au degenerat in Ucraina statele au decis sa faca un pas important si sa discute cu NATO pentru aderare spre binele lor si al zonei nordice din care fac parte.
Finlandezii au pierdut teritorii in trecut in favoarea Rusiei si au luptat cu rusii, deci din punctul lor de vedere ar fi indreptatiti sa isi doreasca pace si liniste in continuare. Suedezii s-au simtit si ei amenintati in ultimii ani mai ales ca au tot aparut raporturi ce vorbeau despre violarea spatiului aerian de avioane militare rusesti. In 2014, Suedia a tresarit cand a aflat ca un submarin rusesc era in ape teritoriale suedeze, in arhipelagul Stockholm. Dupa doi ani, suedezii au revenit pe o insula, Gotland, armata stabilind acolo un punct de control, asta dupa ce insula fusese abandonata vreme de doua decenii.
Cat despre neutralitatea Finlandei si Suediei inainte de razboiul din Ucraina, lucrurile sunt ceva mai complicate in aceasta privinta. Finlanda a avut o neutralitate diferita. A fost o conditie pentru pace impusa de Uniunea Sovietica in 1948. Independenta tarii trebuia mentinuta, tara trebuia sa supravietuiasca, asa ca a fost un compromis obligatoriu.
Neutralitatea pentru Suedia a fost o chestiune de identitate si de ideologie spre deosebire de aceeasi neutralitate in Finlanda, unde era o problema de existenta. Suedia isi permite sa aiba dezbateri legate de apartenenta la NATO pentru ca a folosit Finlanda si tarile baltice din jur ca o zona-tampon in fata Rusiei si atacurilor periculoase.
Neutralitatea Finlandei a fost abandonata odata cu prabusirea Uniunii Sovietice. A privit lung spre Occident si a incercat sa se elibereze de sub sfera de influenta a Uniunii.
Ramane de vazut ce implicatii vor mai fi dupa aderarea Suediei si Finlandei la NATO si care vor fi reactiile concrete ale Rusiei cand totul va fi oficial dincolo de propaganda.
